Intrebari si raspunsuri

Imbătrânirea este rezultatul entropiei, adică a efectului trecerii timpului la nivelul materiei organice si anorganice din organismele vii.

Imbătrânirea este un proces fiziologic până la un punct si dacă nu se asociază cu patologii degenerative de vârstă (osteoartroza, demența, osteoporoza, cataracta, etc.) evoluează lent, aproape insesizabil pentru noi, care ne vedem in fiecare zi în oglindă si ni se pare ca nu ne-am schimbat de o bună perioada de timp, dar pentru cineva, cum ar fi de exemplu o cunoștință care nu m-a mai văzut de câțiva ani și mă vede la o emisiune poate spune:

-Vai ce a imbătrânit dr. Stănescu…

Imbătrânirea noastră este suma imbătrânirii țesuturilor și a celulelor noastre. Dacă celulele noastre nu ar imbătrâni cu siguranță nici noi nu am mai imbătrâni.

Sunt numeroase teorii ale imbătrânirii printre care cele mai importante sunt cele ale acumulării de radicali liberi la nivel celular dar și afectarea materialului genetic odată cu trecerea timpului, la nivelul ADN-ului, a degradării telomerelor sau a modificării secvențelor de nucleotide.

Pentru a ințelege ce inseamnă genetica umană, iată doar cateva date. In fiecare celulă cu nucleu din organismul nostru (și sunt mii de miliarde de astfel de celule) se găsesc 46 de cromozomi. In fiecare dintre ei se găsește materialul genetic care dictează structura și funcțiile noastre ca ființe sub forma unei structuri din două lanțuri ADN cu o lungime de peste 2 metri, care arată ca o scară răsucită a cărei trepte sunt constituite din structuri de tip metil. ADN-ul dintr-o celulă este constituit din peste 30000 de gene in care se găsesc secvențele de nucleotide la care făceam referire mai devreme. Aici se produc mutațiile genetice, care atunci când sunt incomplete pot duce la celule degenerate, imbătrânite, iar atunci când sunt mai importante pot duce până la transformarea prin diviziune in celule canceroase.

Pe de altă parte, este o teorie a degradării telomerelor. Telomerele sunt capetele lanțurilor de ADN care, cu fiecare diviziune celulară, se scurtează și astfel iși pierd din materialul genetic inițial și apar celule modificate, imbătrânite, cu o capacitate din ce in ce mai redusă de diviziune.

Tot la nivelul ADN-ului, de data aceasta la nivelul histonelor, proteine pe care se infășoară materialul genetic pentru a incăpea intr-un nucleu cu diametrul de un micron ( a mia parte dintr-un milimetru), acționează și factorii externi, așa numiții factori epigenetici ce determină modificarea caracterelor noastre (si apariția unor boli) fără a modifica genele in sine.

Astfel, modificarile care apar de-a lungul vieții se datorează in proporție de 30% geneticii si 70% factorilor externi cum ar fi razele UV, pesticidele, gudroanele si alti compusi toxici din țigară, alimentației moderne.

Teoria fragilității vasculare condiționată metabolic si hemodinamic a fost propusă de dr. Adrian Stănescu in cartea Hai sa trăim mult si bine! și se referă la afectarea vaselor mici prin blocarea lor odată cu trecerea timpului si infarctizarea, moartea celulelor ce sunt irigate de aceste celule determinând secundar scăderea functionalității organismului si scăderea rezervei funcționale – adică a capacității de adaptare la un mediul extern.

Ințelegând aceste mecanisme ale imbătrânirii celulare știm si ce trebuie să facem pentru a contracara efectele imbătrânirii.

Pe de altă parte, reducerea factorilor externi enunțati anterior dar si a factorilor vasculari care imbătrânesc vasele de sânge si apoi determină așa cum am spus ischemia și in final moartea țesuturilor irigate. Dintre factorii vasculari enumerăm hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat și chiar obezitatea.

Nu trebuie uitată alimentația defectuoasă, consumul excesiv de dulciuri care determină formarea de compuși glicați care se depun pe vasele de sânge și determină ca și placa de aterom obstrucția acestora.

Nu in ultimul rând, stresul care prin creșterea hormonilor de stres, a adrenalinei si cortizolului imbătrânesc organismul si afectează diferite organe cum ar fi inima și creierul dar și scăderea imunității si creșterea riscului de a face cancer.

Imbătrânirea apare incă inainte de a ne naște (in viața intrauterină).

Procesele vizibile de degradare celulară apar pe la vârsta de 30 de ani, odată cu apariția ridurilor și a primelor fire de păr alb. Procesele degenerative depășesc procesele regenerative pe la varsta de 60 de ani, se consideră ca limită (arbitrară) a bătrâneții vârsta de 65 de ani…

Astfel, se impune inițierea terapiilor antiaging incă de la 30-35 ani, lucru care deja se intamplă in clinica noastră, persoanele mai tinere fiind mult mai deschise la menținerea unui corp sănătos și frumos.

Se referă la regenerarea la nivelul intregului organism, prin acțiune intrinsecă la nivelul tuturor celulelor din organism. Cele mai eficiente terapii antioxidante sunt:
-Oxigen-ozonoterapia sistemică
-Perfuziile cu glutation, vitamina C
Alături de terapiile antioxidante pot fi utilizate:
-terapiile de reparare la nivel mitocondrial prin administrarea de coenzimă Q10,
– terapia de reparație genetică prin administrare de telomerază dar și nicotinamida adenin-dinucleotid care poate îmbunătăți multe elemente ale îmbătrânirii, inclusiv creșterea în greutate asociată vârstei, activitate fizică sporită, capacitatea îmbunătățită a organismului de a prelucra carbohidrații și grăsimile și funcția ochilor îmbunătățită
– terapia eutrofică de reparatie la nivelul metabolismului celular, dintre care binecunoscutul și mereu tânărul Gerovital (care in curănd va implini 70 de ani…).

Nu există simptome care să direcționeze către aceste terapii. Pur și simplu vorbim de prevenția si incetinirea unor procese
inevitabile, pe care odată cu trecerea timpului toți le suferim, le experimentăm. Așa cum spuneam, de pe la varsta de 30-35 de ani trebuie să incepem să luăm măsuri pentru incetinirea imbătrânirii, pentru imbunătățirea regenerării atât sistemice, de care am vorbit mai sus, dar și la nivelul anumitor organe si țesuturi – aici vorbim de exemplu de creier, de neuroni prin administrarea unor perfuzii cu nerve growth factor sau a plasmei imbogatite cu trombocite, administrate acolo unde vrem sa revitalizăm țesuturi, de exemplu la nivelul genunchilor. Toate aceste terapii se efectuează in clinica noastră cu mult succes, unele dintre ele fiind implementate de peste 10 ani. De asemenea, stimularea magnetică transcraniană (TMS), care a fost introdusă ca o premieră in clinica noastră pentru regenerarea și imbunătățirea metabolismului neuronal, se bucură de un mare succes.

Toate terapiile nu au efecte secundare adverse, au doar efecte de regenerare și de incetinire a proceselor de imbătrânire.

Imbunătățirea vitalității și a energiei, a capacității de adaptare atât la efortul fizic cât si intelectual, rezistența crescută la bolile infecțioase prin creșterea imunității si scăderii inflamației. Pur si simplu persoana respectivă se simte mai tânăr, fiind mai tânăr din punct de vedere biologic.

La Congresul Mondial Antiaging din 2016 au fost unanim acceptate ca metode de incetinire a imbătrânirii regimul hipocaloric (așa numita restricție calorică) și exercițiul fizic efectuat constant si moderat.

Alimentația de tip mediteranean si intermittent fasting augmenteaza terapia hipocalorica. David Sinclair, un mare gerontolog australian spune că atunci cand mâncăm trebuie să nu fim sătui la finalul mesei. In cartea Hai sa traim mult si bine! există un capitol intreg denumit Rețete si secrete de viață lungă și sănătoasă in care detaliez cum putem avea o alimentație de tip antiaging/slowaging fără să ne infometăm si mâncând preparate delicioase și uneori, chiar dacă mai rar, alimente aparent interzise…

Deja, prin experimente pe șoareci, s-a reușit reversarea proceselor de imbătrânire. Acționând la nivelul grupărilor metil din structura ADN-ului, ceasul biologic nu numai că a fost oprit ci a fost chiar dat inapoi.