Medicamente cu serotonina

Medicamente cu serotonina
Adrian Stănescu

Adrian Stănescu

Informații revizuite medical de Dr. Adrian Stanescu, medic primar în specialitatea gerontologie si geriatrie la Clinica Oxxygene.
Cuprins

În ultima perioadă de timp, oamenii au început să acorde o atenție sporită asupra calității vieții. Un studiu efectuat în Statele Unite, în anul 2018, a arătat faptul că, pentru 72% din persoanele chestionate, a avea o viață bună se traduce prin a avea o viață fericită. Astfel, oamenii au început să se întrebe ”Oare ce este fericirea?”.

 

Din acest motiv studiile au continuat și  au arătat faptul că o viață fericită se poate traduce prin acea senzație de împlinire sufletească, liniște interioară, armonie cu tine însuți, mulțumire față de condițiile de trai și față de mediul înconjurător.

 

Fericirea este o stare emoțională de bine, însă, din punct de vedere medical, fericirea este o senzație care apare în organism cu ajutorul unor substanțe chimice cu funcții diverse.

 

Dintre toate substanțele implicate în apariția stării de bine, cea mai importantă este serotonina. Aceasta, alături de endorfine, oxitocină și dopamină, stimulează starea de bine. Mai mult decât atât, datorită funcțiilor sale diverse de la nivelul organismului, serotonina este cunoscută sub denumirea de ”hormonul fericirii”.

 

Serotonina este o substanță care se sintetizează la nivelul organismului în două locuri, creier și tub digestiv, dintr-un aminoacid numit triptofan, pe o cale metabolică scurtă, cu ajutorul a două enzime ce poartă denumirea de triptofan hidroxilază și L- aminoacid aromatic decarboxilază.

 

Cea mai mare sinteză de serotonină se produce la nivelul tubului digestiv.

 

Organismul uman nu produce singur acest aminoacid, astfel acesta are ca sursă de triptofan alimentația; tofu, ananasul, carnea de curcan, somonul, brânza, carnea roșie sau nucile sunt alimente bogate în triptofan; deficitul acestui aminoacid implică un deficit de serotonină, deoarece aceasta nu mai are din ce să se producă.

 

Studiile au arătat faptul că serotonina sintetizată la nivelul tubului digestiv nu poate ajunge în creier deoarece nu poate străbate bariera de protecție a acestuia, denumită în termeni medicali bariera hemato-encefalică.

 

Din acest motiv, există două circulații distincte ale formării și utilizării serotoninei în organism. Cea mai mare parte a serotoninei din sânge este concentrată la nivelul trombocitelor (elemente constitutive ale sângelui, cu rol în procesele de coagulare).

 

La nivelul sistemului nervos central, serotonina joacă rolul unui neurotransmițător; este substanța chimică care asigură comunicarea între celulele nervoase, asigură transmiterea impulsurilor, a semnalelor nervoase și a informațiilor chimice între neuroni, stând la baza unei funcționări optime a creierului.

 

Deși se sintetizează în organism în doar două locuri, intestin și creier, spectrul de acțiune al acestei substanțe chimice este foarte lărgit; practic, serotonina are roluri în întreg organismul deoarece influențează foarte multe procese fizice și psihice din locuri diverse.

 

Serotonina asigură potențarea și menținerea stării generale de bine, combate anxietatea și depresia, contribuie la procesele de alimentație și digestie, are implicații în cadrul procesului somnului, menține integritatea și rezistența oaselor, intervine în procesul de vindecare al rănilor.

 

Efectele serotonine la nivelul organismului

Sistemul digestiv

Cea mai mare cantitate de serotonină se produce la nivelul tubului digestiv, atât în stomac cât și în intestinul subțire; la nivel local, serotonina asigură o mișcare optimă a anselor intestinale și astfel asigură o bună digestie a alimentelor.

 

Senzația de greață

Deși denumită „hormonul fericirii”, tot serotonina este responsabilă și de apariția senzației de greață, mai mult ca o reacție de apărare a organismului. Acesta produce o cantitate mai mare de serotonină pentru a stimula mișcările intestinale, în încercarea de a elimina mai rapid alimentele nocive din organism.

 

Sistemul afectiv și emoțional

Studiile au arătat faptul că persoanele diagnosticate cu depresie, prezentau un nivel scăzut de serotonină la nivelul creierului; de asemenea, stimularea producției de serotonină la acele persoane a determinat îmbunătățirea simptomatologiei clinice.

 

Când creierul produce o cantitate optimă de serotonină, starea de spirit este mai bună, de asemenea, concentrarea este la cote maxime, iar anxietatea este înlăturată.

 

Somnul

Melatonina, substanța responsabilă cu inducerea somnului, este sintetizată din serotonină, astfel, serotonina intervine, în mod indirect, în ciclul somn-veghe.

 

Sistem osos

Studiile au arătat faptul că un nivel ridicat de serotonină la nivelul oaselor, determină apariția osteoporozei; această afecțiune se caracterizează prin pierderea densității minerale osoase, fragilizarea acestora și apariția fracturilor.

 

Procesul de coagulare

Serotonina din sânge este stocată la nivelul trombocitelor, astfel, în momente cheie, trombocitele eliberează serotonina stocată, iar aceasta contribuie la vindecarea rănilor și la oprirea sângerării prin efectul său de vasoconstricție (îngustarea lumenului vasului de sânge) și prin formarea cheagurilor de sânge.

 

Funcția sexuală

Studiile au arătat faptul că libidoul este influențat de ”hormonul fericirii” în mod paradoxal; nivelul prea scăzut al serotoninei determină creșterea libidoului, în timp ce excesul de serotonină din organism, determină diminuarea acestuia.

 

Nivelul optim de serotonină din sânge este cuprins între 80-400 μg/L (micrograme/Litru).

 

Creșterile serotoninei apar în momentul în care aceasta este produsă în mod aberant de către tumori carcinoide, cel mai frecvent localizate la nivelul tubului digestiv. Valori scăzute ale serotoninei, de obicei mai mici de 100 μg/L, se asociază cu depresia și anxietatea.

 

De-a lungul timpului, studiile au arătat faptul că există o legătură între depresie și deficitul de serotonină din creier. Această substanță, pe lângă menținerea stării de bine, asigură o concentrare mai bună, un somn mai odihnitor, previne insomnia și anxietatea, asigură o stare de liniște și calm.

 

S-a constatat faptul că persoanele care suferă de depresie prezintă un nivel de serotonină de două ori mai scăzut comparativ cu persoanele care nu se confruntă cu această afecțiune. De asemenea, la administrarea medicamentelor care stimulează producția de serotonină, simptomatologia clinică a pacienților s-a ameliorat considerabil.

 

Medicamente cu serotonină

Persoanele care se confruntă cu anxietatea, insomniile, tulburările emoționale sau chiar depresia, ajung, de cele mai multe ori, în cabinetul medicului. Deoarece este bine cunoscut faptul că depresia poate avea drept cauză un nivel insuficient de serotonină în creier, medicul poate prescrie pacienților medicamente pentru creșterea serotoninei.

 

Aceste medicamente cu serotonină, poartă denumirea, din punct de vedere medical, de inhibitori ai recaptării serotoninei (SSRIs).

 

Fac parte din categoria medicamentelor antidepresive și contribuie la creșterea nivelului de serotonină din creier prin împiedicarea reabsorbției serotoninei în creier, determinând astfel, creșterea concentrației acestei substanțe chimice la nivelul sistemului nervos central.

 

Cum niciun medicament nu este lipsit de efecte adverse, nici aceste medicamente care stimulează creșterea nivelului de serotonină din creier nu fac excepție.

 

Printre efectele adverse apărute în prima perioadă de administrare, se numără senzația de cap tulbure însoțită de durere, stări de greață sau chiar vărsături, stare de agitație, neliniște, tendințe sinucigașe, diminuarea apetitului și scăderea ponderală, încețoșarea privirii, tremor fin al extremităților; în cazuri excepționale pot apărea stări confuzionale, echimoze spontane, minime sângerări, halucinații, probleme la urinat.

 

Din categoria medicamentelor de tipul inhibitori ai recaptării serotoninei fac parte fluoxetina, sertraline, paroxetine, fluvoxamine sau citalopramul. Oprirea bruscă a tratamentului determină apariția așa numitului sindrom de abstinență. Acest sindrom se caracterizează prin tremor, dureri de cap, greață, nervozitate, iritabilitate și chiar insomnie.

 

Cu toate acestea, medicamentele inhibitoare specific ale receptării serotoninei (ISRS) rămân cele mai prescrise medicamente antidepresive.

 

O altă categorie de medicamente care ameliorează depresia prin creșterea nivelului de serotonină din creier sunt reprezentate de inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (SNRIs).

 

Acestea sunt reprezentate de venlafaxină și duloxetină. Pe lângă îmbunătățirea stării de spirit, aceste medicamente au avantajul de a ameliora durerea cronică. De cele mai multe ori, pacienții care suferă de forme severe de depresie resimt  numeroase dureri în corp, astfel, aceste medicamente ajută la combaterea acestei suferințe.

 

Tot din categoria medicamentelor care determină creșteri ale concentrației de serotonină din creier face parte și hidroxitriptofanul (5-HTP).

 

Această substanță este defapt un aminoacid precursor al serotoninei, fiind extras din semințele unei plante medicinale, denumite Griffonia simplicifolia. 5-HTP reușește să inducă o stare de relaxare, de calm, de concentrare la nivelul organismului; de asemenea contribuie la îmbunătățirea somnului și la ameliorarea durerilor de cap.

 

Medicii nu recomandă administrarea acestui medicament împreună cu inhibitorii recaptării serotoninei; de asemenea este contraindicat la femeile însărcinate, care alăptează, la pacienții cu ulcer gastric sau ulcer duodenal, la persoanele care sunt diagnosticate cu boala Crohn, colită ulcerative sau colon iritabil.

 

Antidepresive de rezervă, utilizate doar în cazurile în care celelalte clase de medicamente nu au funcționat, sunt antagoniștii receptorului serotonin 5- HT1A (vilazodonă) și 5-HT2 (nefazodonă și trazodonă).

 

Acestea pot determina reacții adverse frecvente, precum tulburări de tranzit intestinal asociate cu greață și vărsături, tulburări de echilibru, tulburări de vedere, tulburări ale somnului.

 

Medicament natural care conține serotonină și gaba

Relaxophytol- este un medicament natural care conține în compoziția sa extract de acid rozmarinic în concentrație crescută, 5-HTP, vitamina B6 și Magneziu.

 

  • Extractul de acid rozmarinic provine din planta denumită Melissa officinalis, în denumire populară cunoscută drept Roiniță; acidul rozmarinic determină creșterea concentrației GABA prin inhibarea enzimei GABA-transaminază, responsabilă cu distrugerea rapidă a GABA.

 

  • 5-HTP este un aminoacid precursor al formării serotoninei.

 

  • Vitamina B6 are un rol foarte important în producția de serotonină și GABA; de asemenea, această vitamină intervine în formarea melatoninei, astfel influențează reglarea somnului, pe lângă efectul de inducere a stării de bine.

 

  • Magneziul contribuie la înlăturarea stresului; studiile au arătat faptul că nivelurile scăzute de magneziu sunt corelate cu creșterea nivelului de stres.

 

Pe lângă tratamentul psihiatric, există numeroase alte arme pe care pacienții care suferă de depresie le pot folosi în această luptă crâncenă. Nu este deloc plăcut să te confrunți cu stări de oboseală fizică și psihică, cu sentimente de inutilitate, cu neajunsuri emoționale, cu anxietatea sau chiar cu atacurile de panică.

 

Din acest motiv, dar și pentru faptul că marea majoritate a medicamentelor antidepresive prezintă numeroase efecte adverse deloc de neglijat, clinica Oxxygene vine în sprijinul pacienților cu o terapie inovatoare. Este vorba despre stimularea magnetică transcraniană (TMS).

 

Probabil vă întrebați ce este această TMS?! Stimularea magnetică transcraniană este o metodă prin care, cu ajutorul câmpurilor magnetice, se produce stimularea celulelor nervoase atât de la nivelul sistemului nervos central, cât și din periferie. Acest lucru este posibil prin eliberarea de impulsuri electrice repetitive care au ca efect ameliorarea simptomatologiei specifice anumitor boli.

 

Pe scurt, toate gândurile, sentimentele, trăirile resimțite în corp, au ca și corespondent la nivelul creierului un anumit circuit electric între neuroni. De asemenea, fiecare emoție își are originea într-o anumită zonă din creier.

 

De exemplu, în zona centrală a creierului se află sistemul limbic, acesta reprezentând zona de maximă intensitate în ceea ce privește emoțiile umane. Dacă am compara activitatea cerebrală a unei personae care duce un stil de viață normală cu al unei persoane care se confruntă cu depresia, am observa faptul că, în cazul celei de a doua persoane, activitatea cerebrală este mult diminuată; practic neuronii nu mai comunică, nu mai interacționează între ei.

 

TMS asigură stimularea magnetică a creierului cu ajutorul unei bobine care se poziționează deasupra capului pacientului, și care produce un anumit câmp magnetic care furnizează suficientă energie pentru a determina reactivarea neuronilor; mai exact, neuronii devin din nou interconectați prin sinapsele activate, producând schimb de informații și impulsuri care ajută la înlăturarea sentimentelor negative.

 

TMS nu este o procedură destinată doar persoanelor cu depresie; această modalitate inovatoare de tratament și-a găsit utilitatea și în alte afecțiuni precum sindromul anxios, tulburarea bipolară de comportament, durerea neuropată cronică, accidental vascular cerebral, tinitus, oboseala cronică sau chiar boala Alzheimer.

 

Din păcate, procedura nu poate fi efectuată persoanelor care prezintă clipuri pentru anevrisme cu localizare la nivel cerebral, stenturi cardiace, stimulatoare cardiace sau orice fel de dispozitiv electric implantat, inclusive cele pentru auz, precum implantul cohlear.

 

De asemenea, procedura trebuie efectuată cu prudență la persoanele care au prezentat în trecut crize epileptice sau convulsii, la pacienții care au suferit traumatisme craniene cu pierderea stării de conștiență, la pacienții care au trecut printr-o operație pe creier.

 

În funcție de afecțiunea care se dorește a fi tratată, numărul de ședințe necesare poate varia de la 10 ședințe în cazul afecțiunilor ușoare precum insomniile, până la 30 de ședințe în afecțiuni mai complexe precum depresia.

 

Cu siguranță numărul de ședințe necesare se adaptează de la caz la caz, în funcție de particularitatea fiecărui pacient în parte. Medicul va stabili, de comun acord cu pacientul său, numărul de ședințe ce trebuie efectuate pentru a obține rezultatele dorite.

 

De asemenea, după încheierea ședințelor propriu-zise, se recomandă completarea schemei terapeutice cu un număr variabil de ședințe, stabilit de la caz la caz, cu rolul de consolidare a efectului de la nivel cerebral. În ceea ce privește prețul ședințelor, acesta variază de la caz la caz în funcție de afecțiunea care se dorește a fi tratată.

 

Această procedură este una neinvazivă, care nu supune pacientul riscului de radiații. Fiecare sedință durează aproximativ între 20 și 30 minute. Ședințele se efectuează timp de 5 zile consecutiv pe săptămână, pe o durată de patru până la șase săptămâni. Medicul din clinică, specializat în această procedură, va amplasa bobina deasupra capului, în locuri specifice de la caz la caz, și va stabili parametrii programului.

 

Această procedură nu este una dureroasă, nu se efectuează cu anestezie și nu infuențează cu nimic starea pacientului după procedură; pe peroada procedurii pacientul poate asculta muzică sau pur și simplu poate sta în liniște; după terminarea procedurii pacientul se poate întoarce la activitățile obișnuite, deoarece TMS nu interferă în niciun fel cu acestea.

 

Unul din cele mai mari avantaje ale stimulării magnetice transcraniene este reprezentat de faptul că nu prezintă reacții adverse așa cum toate medicamentele antidepresive o fac. Singurul efect advers relatat de pacienți în urma procedurii a fost o ușoară durere de cap în zona în care s-a poziționat bobina, de intensitate ușoară, cu remitere spontană.

 

Deoarece lupta cu depresia nu este deloc ușoară și nimeni nu ar trebui să treacă singur prin aceste etape ale vieții, personalul de la clinica Oxxygene pune la dispoziție persoanelor cu depresie personal calificat care să le fie alături.

 

Depresia este o afecțiune foarte des răspândită în zilele noastre dar, din păcate, foarte puțin tratată corect. Pacienții care suferă de depresie trebuie să beneficieze de o echipă multidisciplinară care să pună în balanță care este cea mai benefică abordare terapeutică pentru pacient. Astfel, clinica Oxxygene dispune atât de psihologi cât și de medici psihiatrii, care vor lua parte la procesul de terapiei al persoanelor cu depresie.

 

Deși poate părea imposibil, depresia este o luptă care poate fi învinsă!

 

Bibliografie:

Te așteptăm la clinica din Bucuresti, Sector 4

Te așteptăm la clinica din Otopeni.

Vreau să mă programez

 Adrian Stanescu

Adrian Stanescu

Informații revizuite medical de Dr.Adrian Stanescu, medic primar gerontologie si geriatrie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să mă programez

Articole recente

Programează-te!

Vreau să mă programez

Call Now Button